Întrebare de 10 puncte pentru români: Cine s-a născut de Crăciun?


Eu aş da românilor liber o săptămână de Crăciun şi una de Paşti. N-am fost un popor prea ortodox timp de 50 de ani de comunism, deci nu mă miră că nu ne gândim la  Sărbători decât ca la o ghiftuială bună, eventual o beţie-două, plus văzut ceva neamuri ca să fim la curent cu cine mai trăieşte şi cine nu de prin familia noastră.

În realitate, magia acestor Sărbători e strâns legată de credinţa în Naşterea Mântuitorului. Or, am văzut cum mulţi dintre români se vaită: „Urăsc, mă deprimă, abia aştept să se termine Crăciunul”. În comunism, de bine, de rău Crăciunul însemna cadouri, hârtii foşnitoare sub brad, mâncăruri de care nu prea auzeam în timpul anului. Deci oamenii mai aveau cât de cât motive să se bucure. După Revoluţie, când ştreangul s-a strâns în jurul gâtului, când oricine poate avea orice, numai să-şi dorească, chiar dacă asta ar presupune să fure ori să muncească pe plantaţia vreunei corporaţii, Crăciunul nu mai reprezintă nimic deosebit.

Ba încă mai dureros decât atât mi se pare că indiferenţa asta predomină la nivelul elitelor, la nivelul intelectualilor. Oamenii de rând sunt mai zâmbitori, îşi mai fac o cruce, mai intră într-o Biserică. Parcă pe Florin Călinescu (sau Dinescu?, posibil să greşesc) îl auzeam acum câţiva ani că nu înţelege ce se întâmplă că, brusc, românii au început să-l invoce una-două pe Dumnezeu. Cu aluzie clară la mediatizarea lui Dan Puric etc. Dar americanii îl invocă de când se ştiu ei. Şi popoarele cele mai civilizate din Occidentul neatins de comunism ştiu să intre într-o Biserică şi să spună cel puţin o rugăciune cu voce tare.

Magia în România e spulberată de scepticismul unei intelectualitaţi al cărei spirit e mutilat. O intelectualitate care s-a fript de prea multe ori, care s-a murdărit de prea multe ori, care a sperat şi a îndurat de tot atâtea ori şi, în loc să să gândească că tocmai ăsta e sensul existenţei lui Iisus Hristos, aşteaptă floricele pe câmpii. Ce e mai trist e că acest scepticism l-a transmis şi generaţiilor mai tinere, care n-au prins comunismul decât la vârste foarte fragede sau deloc. Mai criminal de-atât nu se poate.

Îmi spunea cineva odată cum poţi să fii credincios, fără să fii habotnic: un pas tu, unul-Dumnezeu, un pas tu, unul-Dumnezeu. Până la întâlnirea deplină.

În 20 de ani, românii au învăţat întâlnirea deplină cu creditele ipotecare, cu maşinile scumpe, cu şmecheria cea mai subtilă şi cu cultul neseriozităţii. De unde atâta magie. Să ni-l imaginăm pe Iisus Hristos contorsionându-se de greaţă la vederea unui asemenea tablou. Şi atunci, cum să mai fim salvaţi? Nu ştiu care a zis, din nu ştiu ce comună înzăpezită, că nici Dumnezeu nu mai ţine cu noi. De ce ar ţine?

De această hibă spirituală, statul român profită la maxim. Bine că avem liber de 1 mai, mai lipseşte să reiterăm 23 august. În loc să le dea românilor prilejul SĂ ÎNŢELEAGĂ de ce sunt ei liberi de Sărbători, ce înseamnă, de fapt, aceste Sărbători, DE CINE trebuie să fie ei alături în timpul Sărbătorilor, statul român şi societăţile private, ca nişte părinţi sadici şi nemulţumiţi de progeniturile lor, le mai ard o palmă după ceafă românilor. Munciţi,  proştilor! Munciţi ca boii până-n ajun de Crăciun, până-n ajun de Anul Nou şi tot aşa. Munciţi până uitaţi cine sunteţi şi de ce v-aţi născut! Eventual, cine s-a născut de Crăciun.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Întrebare de 10 puncte pentru români: Cine s-a născut de Crăciun?

  1. dracu zice:

    lumea nu se poate caca de foame ioana si tu vorbesti despre iisusi hristosi si dumnezei. astia-s bine mersi in imaginatia ta, la ce sa le mai sarbatoareasca lumea nasterile, mortile, invierile, etc.? lumea are nevoie de bani nu de prostii cu dumnezei inventati.

  2. ioanabogdan zice:

    Eu n-am zis ca lumea n-are nevoie de bani, Bogdane. Motiv pentru care pe tine viata te-a invatat sa fii smecher, pe mine, sa lucrez pe o plantatie. Am zis eu undeva ca romanii n-au nevoie de bani? Ca n-avem nevoie de hrana? Mai Bogdane, pe cine prostesti tu?

    Un pseudonim ca acela pe care ti l-ai ales nu e suficient sa ma convinga ca suntem un popor cu educatie religioasa. Si n-ai nici macar varsta sa intelegi ce inseamna cu adevarat foamea. Nici eu n-o am. Intreaba-i pe cei care au trait comunismul ca pe un cancer, comunism care interzicea mersul in Biserica, intreaba-i, Bogdane, pe cei mai in varsta decat tine cum activistii organizau concerte rock in zilele de Pasti, pentru a-i indeparta pe tineri de Biserica. De fapt, de aceasta educatie religioasa de care ducem lipsa.

    Aici nu mai e vorba de credinta, cat de cultivarea ei, de orientarea oamenilor, respectand traditia si religia in care s-au nascut, spre ceea ce e bun, pozitiv, sincer. Nu spre smecherie. Si poate o sa ai si tu ce sa mananci. Daca or fi toti buni.

    Plus ca eu vad o groaza de imbuibati care sunt „deprimati” de Sarbatori, eu insami am simtit asta de multe ori, nu ai cum sa nu simti, e ca o boala contagioasa. Si asta pentru ca nu intelegem sensul momentelor pe care le traiam. Si da, Iisus iti poate spune – la modul pur simbolic, poetic, fantezist, ca simplu ornament, chicios, pentru tine – ce inseamna foamea. Si nu numai.

    Dar eu vorbeam de liberele pe care ar trebuia sa le dea statul roman. Ca esti destept si tu de abia te tine pamantu’. Te bagi ca musca-n lapte. Daca nu te pricepi, taci din gura, ca dracu e usor sa fii. Cel mai usor. Mai greu e sa fii opusul lui.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s