Toate câte se spun

 

Mi-e aşa un dor, că a venit primăvara în crucile
Bisericii Maioreasa, a bisericii din Schela,
Delea Veche, Sfântul Gheorghe,
Grecescu, a bisericilor toate
câte le-am bătut.

A venit, şi de muguri s-au acoperit,
icoanele
n-au mai plâns, florile au înflorit, atât mi-e
de dor.

Dunărea a curs.

În Piaţa Amzei, eram aşa de tineri, mai târziu,
aşa bătrâni.
Lucrurile au rămas în urmă. Toate câte se spun
sunt pământ.

Dar ce am făcut împreună e mir
şi primăvară, căci fără de veste
Judecătorul va veni.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s