Trebuia s-o iert pentru că lucrurile sunt la fel

 

Afurisita de mă-ta şi supele ei cu găluşti.
Trebuia s-o iert, pentru că lucrurile sunt la fel:
oamenii, copiii lor, cuvintele lor, casele, gardurile ce le
împrejmuiesc.
Alte mă-ta, alte supe cu găluşti, acelaşi gust.

Acum mă-ta şi găluştile ei se-nvârt fără oprire,
numai tu stai în mijloc
ca-n filmele de la Bollywood.

Uneori îmi aduc aminte de tine din senin.
De poza aia în geacă de blugi,
mi se părea că arăţi ca un cocalar,
îţi plăcea să vorbeşti tare,
cu palmele deschise-n sus.

De tine, cum îţi luai la revedere,
stăteai pe marginea patului,
mă sărutai pe frunte,
îmi spuneai la revedere, iubito,
plecai.

Era simplu. Ştiam că te-ntorci

pe scările tribunalului,
eram doi copii care chiuleau de la şcoală,
poşteam o ţigară, râdeam.

Aveai ochi curaţi.
Nimic despre mă-ta şi găluştile ei.

Sau te visez simplu, cum bei cafeaua.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s